Istorie Barajul Vidraru

Sute de turisti vin zilnic sa viziteze Barajul Vidraru. Putini dintre acestia stiu istoria barajului si sacrificiile umane, care s-au facut pentru construirea barajului. Iata istoria construirii Barajului Vidraru.

Construirea Barajului Vidraru

Lacul Vidraru este un lac de acumulare, creat de Barajul Vidraru pe râul Argeş, în 1966, pentru producţia de energie electrică. Situat între munţii Frunţii şi Ghiţu, lacul adună apele mai multor râuri – Capra, Buda Râul Doamnei Cernatul Vâlsanul Topologul Râul Valea lui Stan şi Limpedea, cu un debit total de cca 5,5 ml /s.

Barajul Vidraru a fost dat în folosință în anul 1966. Pe atunci se situa în primele cinci baraje în arc din Europa, având o înălțime de 166,6 de metri. În acest moment Barajul Vidraru este cel mai mare baraj în arc din România.

Construcția Barajului Vidraru a început în anul 1961 și tot în această perioadă s-a lucrat și la Hidrocentrala de pe Argeș.

”Primul semnal de începere a construcției barajului a fost coborârea de la înălțimea de 180 de metri, pe cabluri aeriene, a primei bene pline cu beton. Au urmat apoi zile încordate de munca eroică. Pe șantier, tehnica înaintată, metodele moderne de lucru, mijloacele mecanice contribuie la obținerea unui ritm înalt de execuție. Turnarea betoanelor se face în cofraje metalice, ceea ce contribuie la obținerea unei productivități superioare cu 20 %  față de metoda clasică. Constructorii intensifică întrecerea socialistă pentru a realiza acest important obiectiv hidroenergetic la termenele prevazute și chiar mai devreme”, scria ziarul Scânteia din 10 aprilie 1965.

În timpul execuției, apele au fost deviate printr-o galerie cu diametrul de 5,20 metri, iar la terminarea lucrărilor aceasta a fost amenajată ca golire de fund.

Pregătirea terenului de fundație a constat dintr-un tratament de suprafață și unul de adâncime. Tratamentul de suprafață s-a realizat prin curățarea, spălarea și suflarea cu aer a rocii și plombarea fisurilor. Tratamentul de adâncime a constat din injecții de legătură și consolidare. De asemenea s-a executat un voal pe toată lungimea barajului, prelungit în versanți.

Barajul a fost umplut la capacitate abia în luna decembrie 1965. S-a nascut astfel Lacul de Acumulare Vidraru, așezat între flancurile Munților Frunții și Ghițu. În acest lac se regasesc apele Râurilor Capra, Buda și a afluenților acestora Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, Valea lui Stan și Limpedea. Suprafața totală a lacului de acumulare Vidraru este de 870 de hectare, lungimea este de 14 km, iar lățimea maximă este de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița.

Hidrocentrala, denumită până în 1989 Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost proiectată la vremea respectivă să fie condusă chiar și de la București. Stația subterană a centralei, aflată la 104 metri sub nivelul răului, este ”bijuteria” cu care se mândresc cei care au participat ani în șir la dezvoltarea Complexului Vidraru. Acolo este hala mare a mașinilor unde lucrează cinci oameni în fiecare din cele cinci schimburi. Ei supraveghează tot ce ține de întregul proces hidroenergetic. Centrul de control este adânc săpat în munte. S-au excavat aproape trei sferturi de milion de metri cubi de pământ.

Care a fost costul Barajului de la Vidraru? A costat un miliard patru sute șaptezeci de milioane de lei în banii vremii, iar investiția a fost amortizată în 28 de ani.

Se spune că așa cum Transfăgărășanul a fost construit din dorința lui Ceaușescu, Barajul Vidraru a fost construit ca un moft și un capriciu al liderului de atunci Gheorghe Gheorghiu Dej, dar inginerii vremii spun că cel mai mare baraj de peste Argeș a fost construit pentru că era absolut nevoie de el.

BARAJUL VIDRARU in presa vremii

În 20 FEBRUARIE 1965, ziarul SCÂNTEIA.

”Ieri, pe marele șantier argeșean a fost sărbătoare. Oamenii din adâncuri și cei care înalță la Cheile Argeșului pieptul arcuit al barajului de la Vidraru, într-un cuvânt constructorii hidrocentralei, au trăit bucuria unui important eveniment – străpungerea, cu 40 de zile mai devreme față de prevederile planului, a tronsonului Cetățuia – Aref al galeriei de fugă. Pe aici, apele Argeșului ieșite din turbinele centralei subterane sunt conduse din nou în albia răului, dupa călătoria lor sub munte. Dialogurile purtate acolo, la peste 100 de metri sub albia Argeșului , se strecurau prin rocă într-o parte și în cealaltă, ajungând la mineri ca un ecou îndepărtat. De luni și luni de zile se apropiau unii de ceilalți metru cu metru; învingând izvoarele subterane, tăria pietrei și presiunea uriașă a muntelui, minerii pregăteau ziua străpungerii uneia din verigile importante ale lanțului de tunele din galeria de fuga a apelor.”

În 15 MARTIE 1966, ziarul SCÂNTEIA.

”Undeva în corpul barajului, porți grele de metal taie într-o clipa panglica argintie a Argeșului. Încet-încet, albia bătrânului râu seacă. În spatele barajului, apele izbesc în clocot pieptul puternic al marelui stăvilar. Așa a început, cu zece zile înainte de termen, formarea unui nou lac artificial de aproape o jumătate de miliard de metri cubi de apă. Constructorii au fost felicitati de Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, și de tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului Regional Argeș al Partidului Comunist Român. Pentru construirea barajului de la Vidraru s-au folosit agregate de mare capacitate, o fabrică automată pentru prepararea betoanelor, cu instalații de răcire, precum și puternice macarale și funiculare.

BARAJUL VIDRARU ÎN CIFRE

Barajul Vidraru, de pe râul Argeș este cel mai înalt baraj din beton din România, în arc cu dublă curbură. Barajul Vidraru a fost în același timp și al cincilea baraj în arc din Europa în momentul inaugurării (martie 1966).

Lacul de acumulare format cu un volum de 465 milioane de metri cubi de apa este al doilea ca marime pe raurile interioare din tara.

Structura barajului în arc, cu dubla curbură a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune.

Râul Argeș are în secțiunea barajului un debit mediu de 7,5 metri cubi pe secundă, iar cu aportul unor captări secundare s-a ajuns la 19,7 metri cubi pe secundă.

În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale de peste 0,15 grame fără ca structura să manifeste anomalii în comportare.

Despre BarajulVidraru.ro

BarajulVidraru.ro este un blog de turism. Articolele nu reprezintă opiniile oficiale ale autorităților statului. Barajul Vidraru este una dintre construcțiile României care determină anual sute de mii de turiști să vină să o admire sau să-și petreacă o (mini)vacanță în nordul Argeșului.

Cazare in zona

Ai o pensiune? Spune-ne de ea la pe pagina de contact și află toată lumea!